Pagini
miercuri, 26 octombrie 2011
RAC
♥ Rac ♥
Semn de apă, cardinal, feminin, dominat de Lună.
Piatră preţioasă: perla
Ziua favorabilă: vineri
Numere norocoase: 3 şi 8
Culori: argintiu şi alb
Metal: argintul
Verb reprezentativ: a simţi
Zone erogene: pieptul, sânii
Principalele calitati:
Racul este sensibil si sentimental. Simte tot timpul nevoia de a ocroti, si o face de fiecare data cu succes. Tenacitatea este una din trasaturile definitorii ale acestei zodii. Dorinta cea mai puternica a nativului din aceasta zodie este sa aiba o viata de familie armonioasa.
Defecte:
Sensibilitatea nativilor din zodia Rac este uneori excesiva, fapt care poate fi denranjant. Pesimismul este o alta trasatura care nu este apreciata la aceasta zodie.
Nativul Rac gandeste de doua ori inainte sa faca o miscare, fiind precaut si inclinat catre meditatie, fiind dotat cu multa imaginatie. Pentru Raci, caminul si familia sunt cele mai importante lucruri. Acestora le place linistea, stiu sa fie tandri si sensibili. Racii sunt condusi de sentimente, dar se bazeazeaza de multe ori si pe intuitie. Ii place sa fie laudat, si stie sa ii aprecieze pe cei care o fac. Este tot timpul pregatit sa ajute, si o face cu devotament.
Este uneori prea sentimental, este usor de jignit, se lasa uneori dus de val chiar daca finalul poate fi un esec. Datorita imaginatiei prea dezvoltate, nativii in Rac pot vedea pericole chiar si acolo unde nu sunt. Este instabil, si dornic de schimbari. Cu toate ca recunoaste ca nu este cel mai priceput, isi doreste sa aiba ultimul cuvant.
Racul se remarca prin sensibilitatea si emotivitatea de care dispune, dar si prin irascibilitatea si agitatia pe care o arata in momentele sale proaste. Nu e intotdeauna usor sa intelegi un Rac. Chiar si atunci cand este sociabil si pare a fi transparent, ajungi destul de greu sa il cunosti.
Semn de apă, cardinal, feminin, dominat de Lună.
Piatră preţioasă: perla
Ziua favorabilă: vineri
Numere norocoase: 3 şi 8
Culori: argintiu şi alb
Metal: argintul
Verb reprezentativ: a simţi
Zone erogene: pieptul, sânii
Principalele calitati:
Racul este sensibil si sentimental. Simte tot timpul nevoia de a ocroti, si o face de fiecare data cu succes. Tenacitatea este una din trasaturile definitorii ale acestei zodii. Dorinta cea mai puternica a nativului din aceasta zodie este sa aiba o viata de familie armonioasa.
Defecte:
Sensibilitatea nativilor din zodia Rac este uneori excesiva, fapt care poate fi denranjant. Pesimismul este o alta trasatura care nu este apreciata la aceasta zodie.
Nativul Rac gandeste de doua ori inainte sa faca o miscare, fiind precaut si inclinat catre meditatie, fiind dotat cu multa imaginatie. Pentru Raci, caminul si familia sunt cele mai importante lucruri. Acestora le place linistea, stiu sa fie tandri si sensibili. Racii sunt condusi de sentimente, dar se bazeazeaza de multe ori si pe intuitie. Ii place sa fie laudat, si stie sa ii aprecieze pe cei care o fac. Este tot timpul pregatit sa ajute, si o face cu devotament.
Este uneori prea sentimental, este usor de jignit, se lasa uneori dus de val chiar daca finalul poate fi un esec. Datorita imaginatiei prea dezvoltate, nativii in Rac pot vedea pericole chiar si acolo unde nu sunt. Este instabil, si dornic de schimbari. Cu toate ca recunoaste ca nu este cel mai priceput, isi doreste sa aiba ultimul cuvant.
Racul se remarca prin sensibilitatea si emotivitatea de care dispune, dar si prin irascibilitatea si agitatia pe care o arata in momentele sale proaste. Nu e intotdeauna usor sa intelegi un Rac. Chiar si atunci cand este sociabil si pare a fi transparent, ajungi destul de greu sa il cunosti.
Cele mai frumoase lucruri din viaţă:
1.Să auzi din greşeală pe cineva spunând ceva drăguţ despre tine.
2.Să te trezeşti dimineaţa şi să realizezi că mai ai câteva ore de dormit.
3.Primul sărut.
4.Să îţi faci prieteni noi dar să îţi petreci timpul cu cei vechi.
5.Să cânţi în baie.
6.Visele dulci..
7.Ciocolata caldă.
8.Să te ţii de mână cu o persoană la care ţii.
9.Să priveşti apusul.
10.Să ştii că cineva îţi duce dorul..
♥♥♥
1.Să auzi din greşeală pe cineva spunând ceva drăguţ despre tine.
2.Să te trezeşti dimineaţa şi să realizezi că mai ai câteva ore de dormit.
3.Primul sărut.
4.Să îţi faci prieteni noi dar să îţi petreci timpul cu cei vechi.
5.Să cânţi în baie.
6.Visele dulci..
7.Ciocolata caldă.
8.Să te ţii de mână cu o persoană la care ţii.
9.Să priveşti apusul.
10.Să ştii că cineva îţi duce dorul..
♥♥♥
marți, 25 octombrie 2011
marți, 11 octombrie 2011
Si voi ati fost copii.

Si daca esti singurul copil,degeaba esti!Pentru ca indiferent ce ai spune,indiferent ce ai vrea,in majoritatea cazurilor primesti ca raspuns:,,Nu acum,nu am timp!", ,,Las-o pe data viitoare cand vin!",asa ca de ce va mirati dragilor ca vi se indeparteaza copiii?
Chiar nu vedeti ca pe zi ce trece ii pierdeti tot mai mult?Chiar nu vreti ca ei sa aiba o amintire placuta cu voi,sa aiba ce povesti mai departe atunci cand ei vor fi in locul vostru?
Aproape zilnic se prezinta cate un caz cu copii abuzati si problema e ca nimanui nu-i pasa.Mare scandal pe moment: ,,Vai"...si ,,De ce?",dar apoi nimeni nu se mai intereseaza de soarta lor.Fiti seriosi!
Vad tot mai des pe strada parinti disperati care-si palmuiesc copiii de 3-4 ani doar pentru ca plang dupa o jucarie,parinti ce nu stiu cu saptamanile de copiii lor,dar se plang in toate directiile ca sunt de nerecunoscut.Si niciodata nu se intreaba din vina cui.
Iau mereu anturajul in brate,se ascund in urma lui pentru a-si curati sufletul de vina,dar niciodata nu se gandesc ca poate din lipsa de afectiune s-au alaturat si anturajului respectiv.
Vad tot mai des parinti care considera ca 2 ore petrecute cu copilul sau pe zi e asa obositor.Problema voastra e ca acum,ajunsi la maturitate (unii) credeti ca v-ati nascut direct mari,ca niciodata nu ati fost tentati de vreun viciu,ca niciodata nu v-ati dorit ceva mai mult decat aveati,ca ati fost copii/adolescenti fara pic de greseala.Si totusi ati ajuns in situatia de a va plange zilnic de ceea ce nu va convine.Nu credeti ca daca erati asa constiinciosi si fara greseala ajungeati mult mai departe decat ati ajuns?
sâmbătă, 8 octombrie 2011
vineri, 7 octombrie 2011
joi, 6 octombrie 2011
Ei bine,iar mi-am stricat calculatorul.Nu stiu cum reusesc,nu stiu de ce sunt atat de norocoasa,dar mereu reusesc sa stric ceva de care am mai multa nevoie.
Si totusi nu am simtit starea aia de nervozitate pe care as fi simtit-o in mod normal,ba dimpotriva.Ai fost vreodata cucerit de o stare de euforie,de veselie,acea stare care poate si in cele mai nepotrivite momente te face sa zambesti,sa crezi ca totul poate fi indreptat,ca totusi mai exista o speranta?Ei bine,asa m-am simtit zilele astea.Oricat de innorat ar fi fost,eu tot vedeam soare,oricat de prost mergeau lucrurile,eu tot stiam ca or sa fie bine.
Si nu ma consider o persoana asa de optimista (cel putin nu de obicei),dar indiferent cat de complicat ar fi fost totul,zilele astea totul a fost simplu,totul a avut acea portita de iesire.Si a fost al naibii de bine!
Bineinteles,ca in orice chestie draguta apare semnul intrebarii.Si de data asta se rezuma la ,,Daca ma voi obisnui ca totul sa fie bine si atunci cand o sa-mi fie mai bine,lucrurile nu vor mai fi atat de bine?".Cand e bine,e bine si e atat de bine pana cand totul se strica si merge prost,iar tu fiind obisnuit cu bine,iti dai seama tarziu si poate iar ai sa te dai cu capul de pereti si o sa iti para rau de cat de inconstient ai fost.Si vreau sa ma mentin pe linia de plutire,sa nu ma avant cu capul inainte,sa nu-mi fac atat de multe sperante,sa nu ma incred atat de mult in acel bine,doar in speranta ca poate asa acel bine va dura mai mult,si nu va fi doar pentru un moment,dar iar ma apuca zambareala si iar vad totul colorat,iar am impresia ca lumea chiar se poate schimba,ca va fi mult mai bine,ca voi fi capabila sa pastrez tot ce am,ca voi trai intens fiecare clipa si imi voi aduce aminte cu un zambet de anii ce-i traiesc acum.
Si totusi nu am simtit starea aia de nervozitate pe care as fi simtit-o in mod normal,ba dimpotriva.Ai fost vreodata cucerit de o stare de euforie,de veselie,acea stare care poate si in cele mai nepotrivite momente te face sa zambesti,sa crezi ca totul poate fi indreptat,ca totusi mai exista o speranta?Ei bine,asa m-am simtit zilele astea.Oricat de innorat ar fi fost,eu tot vedeam soare,oricat de prost mergeau lucrurile,eu tot stiam ca or sa fie bine.
Si nu ma consider o persoana asa de optimista (cel putin nu de obicei),dar indiferent cat de complicat ar fi fost totul,zilele astea totul a fost simplu,totul a avut acea portita de iesire.Si a fost al naibii de bine!
Bineinteles,ca in orice chestie draguta apare semnul intrebarii.Si de data asta se rezuma la ,,Daca ma voi obisnui ca totul sa fie bine si atunci cand o sa-mi fie mai bine,lucrurile nu vor mai fi atat de bine?".Cand e bine,e bine si e atat de bine pana cand totul se strica si merge prost,iar tu fiind obisnuit cu bine,iti dai seama tarziu si poate iar ai sa te dai cu capul de pereti si o sa iti para rau de cat de inconstient ai fost.Si vreau sa ma mentin pe linia de plutire,sa nu ma avant cu capul inainte,sa nu-mi fac atat de multe sperante,sa nu ma incred atat de mult in acel bine,doar in speranta ca poate asa acel bine va dura mai mult,si nu va fi doar pentru un moment,dar iar ma apuca zambareala si iar vad totul colorat,iar am impresia ca lumea chiar se poate schimba,ca va fi mult mai bine,ca voi fi capabila sa pastrez tot ce am,ca voi trai intens fiecare clipa si imi voi aduce aminte cu un zambet de anii ce-i traiesc acum.
sâmbătă, 24 septembrie 2011
L'amour.Aimer.
L'amour n'est pas seulement un sentiment,c'est un art.-Honorè de Balzac.
Aimer ce n'est pas se regarder l'un l'autre.C'est regarder ensemble dans la même direction.-Antoine de Saint-Exupéry
Aimer ce n'est pas se regarder l'un l'autre.C'est regarder ensemble dans la même direction.-Antoine de Saint-Exupéry
miercuri, 21 septembrie 2011
marți, 20 septembrie 2011
Things I love about you...
•those beautiful green eyes who take my breath away everytime I look at them,that kindness inside of them;
•your biiiiig smile;
•the way you say "I love you!"
•when i'm pissed off,you're looking at me and suddenly you start to laugh;
•your honesty;
•the way you try to explain things to me even you have no ideea how to do it;
That's probably the best part of our relationship,that's what make me smile everytime,that's because I love you and I hope to keep this feeling for a long time.
•your biiiiig smile;
•the way you say "I love you!"
•when i'm pissed off,you're looking at me and suddenly you start to laugh;
•your honesty;
•the way you try to explain things to me even you have no ideea how to do it;
That's probably the best part of our relationship,that's what make me smile everytime,that's because I love you and I hope to keep this feeling for a long time.
...
Si poate te gandesti de ce mi-e teama,de ce de fiecare data ma gandesc la ce e mai rau,de ce reusesc intotdeauna sa vad doar partea goala a paharului.
Si poate ti-am spus de atatea si atatea ori ca mi-e teama de suferinta,de dezamagire,de regret.Dar stiu ca tot ce faci ma ajuta incet-incet sa trec peste.
Sunt sigura ca te-ai saturat sa incerci non stop sa imi intelegi toate starile ciudate,sa intelegi de ce acum zamesc si totu-i frumos si de ce in urmatoarele cinci minute ma intristez si dispare orice urma de speranta,de optimism.
Mi-e atat de teama sa ma deschid in fata ta,caci stiu ca daca s-ar intampla ceva,eu as iesi cu inima "sifonata" caci mi-am permis candva sa fiu entuziasmata pana si de cel mai mic zambet.
Si totusi apreciez rabdarea de care dai dovada,dragalasenia cu care ma privesti atunci cand bomban nemultumita de ceva anume,privirea aceea blanda,inocenta si felul in care incerci mereu sa-mi faci pe plac,chiar daca nu esti intotdeauna de acord cu mine;felul in care spui "Te iubesc!",felul in care zambesti.
Deci poate ca mi-e teama,dar stiu sigur ca orice s-ar intampla,cu rabdare si intelegere o pot depasi,cum am facut intotdeauna,inainte ca ea sa apara din nou si din nou.
Si poate ti-am spus de atatea si atatea ori ca mi-e teama de suferinta,de dezamagire,de regret.Dar stiu ca tot ce faci ma ajuta incet-incet sa trec peste.
Sunt sigura ca te-ai saturat sa incerci non stop sa imi intelegi toate starile ciudate,sa intelegi de ce acum zamesc si totu-i frumos si de ce in urmatoarele cinci minute ma intristez si dispare orice urma de speranta,de optimism.
Mi-e atat de teama sa ma deschid in fata ta,caci stiu ca daca s-ar intampla ceva,eu as iesi cu inima "sifonata" caci mi-am permis candva sa fiu entuziasmata pana si de cel mai mic zambet.
Si totusi apreciez rabdarea de care dai dovada,dragalasenia cu care ma privesti atunci cand bomban nemultumita de ceva anume,privirea aceea blanda,inocenta si felul in care incerci mereu sa-mi faci pe plac,chiar daca nu esti intotdeauna de acord cu mine;felul in care spui "Te iubesc!",felul in care zambesti.
Deci poate ca mi-e teama,dar stiu sigur ca orice s-ar intampla,cu rabdare si intelegere o pot depasi,cum am facut intotdeauna,inainte ca ea sa apara din nou si din nou.
duminică, 18 septembrie 2011
Aer.Zbor.Speranta
Ti-ai imaginat vreodata cum e sa zbori?Cum e sa parasesti locul acesta de care probabil te-ai saturat pana peste cap si intr-o fractiune de secunda sa fi deasupra norilor,sa simti adierea rece biciundu-ti fata,sa vezi cum arata totul de sus,cat de schimbata e lumea,cladirile uriase sa le poti vedea cat furnicile,sa simti un gol imens in suflet,dar totusi sa traiesti speranta ca el se poate umple?
Stiu ca sunt doar ganduri...stiu ca nu exista,dar totusi am speranta ca macar prin vis sa am parte de asa ceva.Sa ma pot indeparta de lume oricand si oriunde,sa iau cu mine decat acea/acele persoane care chiar conteaza.Sa pot trai intens fiecare secunda,sa ma bucur de fiecare pas atunci cand cobor cu picioarele pe Pamant,sa simt bucuria,sa nu ma tem de imensitate,sa o pot trai,sa simt ca sunt stapana lumii si ca tot ce vad cu ochii poate fi al meu.
Stiu ca sunt doar ganduri...stiu ca nu exista,dar totusi am speranta ca macar prin vis sa am parte de asa ceva.Sa ma pot indeparta de lume oricand si oriunde,sa iau cu mine decat acea/acele persoane care chiar conteaza.Sa pot trai intens fiecare secunda,sa ma bucur de fiecare pas atunci cand cobor cu picioarele pe Pamant,sa simt bucuria,sa nu ma tem de imensitate,sa o pot trai,sa simt ca sunt stapana lumii si ca tot ce vad cu ochii poate fi al meu.
For a true friend
Dear "true friend",
I tried all my life to find you. It was a time when i was capable of giving five,maybe ten years of my life for that. Because i needed you so much, I tried to do everything only to find you.
Now i don't know if I want that so much. It is equal to me if you are here or not. I learned to deal with everything by myself.
But if there will be a moment when you will need me,when you will ask me to save you,I want you to know that I will be there. Because that's the difference between us: I can't be so bad,I can't let you down.
It's your life,your world and I give a damn for it. I don't care if these words hurt you. You deserve to wear them everywhere you go, that will follow you: you didn't do anything when I needed you,not even show up,you left me there alone,with nobody to trust,and the fact that I'm not going to do the same will torture you.
Love,
me!
I tried all my life to find you. It was a time when i was capable of giving five,maybe ten years of my life for that. Because i needed you so much, I tried to do everything only to find you.
Now i don't know if I want that so much. It is equal to me if you are here or not. I learned to deal with everything by myself.
But if there will be a moment when you will need me,when you will ask me to save you,I want you to know that I will be there. Because that's the difference between us: I can't be so bad,I can't let you down.
It's your life,your world and I give a damn for it. I don't care if these words hurt you. You deserve to wear them everywhere you go, that will follow you: you didn't do anything when I needed you,not even show up,you left me there alone,with nobody to trust,and the fact that I'm not going to do the same will torture you.
Love,
me!
vineri, 16 septembrie 2011
Cum?..si.. Ce conteaza?
S-a mai dus o saptamana.Viata se scurge usor usor,precum nisipul dintr-o clepsidra si ma intreb...oare ce ramane in urma?Ce ramane in urma noastra dupa ce ne stingem?
Toti suntem preocupati sa ne construim case,vile s.s.m.d.,sa avem ultimul model de masina aparut pe piata,sa fim populari si permanent in centrul atentiei,sa ducem o viata cat mai usoara,fara griji,fara probleme,pe scurt sa avem tot ce ne dorim.Dar oare cine isi mai doreste ca in urma lui sa ramana ceva?Sa nu fie un simplu nume,o simpla viata trecuta pe aceasta lume?Cati dintre noi doresc sa lase ceva bun in urma,ceva pentru care vor fi reamintiti la nesfarsit?
Si nu ma refer la a te apuca sa scrii nu stiu cate poezii,sa vrei sa-l intreci pe Eminescu,sau sa compui zeci de melodii/cantece sau astfel de lucruri.Caci pentru a ramane cineva pentru oameni nu-i neaparata nevoie sa fi poet/compozitor/sculptor si asa mai departe.
Cati dintre noi se mai gandesc si la cel de langa?Cati se mai intereseaza si de problemele altora si de cum pot fi ajutati?
Cum sa te astepti la ceva din partea altcuiva atata timp cat tu nu stii sa oferi nimic?
Cum ai putea sa treci prin lume ca rata prin apa,sa nu lasi nimic in urma,sa nu te intereseze de nimeni si nimic?
Deci...cum?..si ..Ce conteaza mai mult in viata?
Toti suntem preocupati sa ne construim case,vile s.s.m.d.,sa avem ultimul model de masina aparut pe piata,sa fim populari si permanent in centrul atentiei,sa ducem o viata cat mai usoara,fara griji,fara probleme,pe scurt sa avem tot ce ne dorim.Dar oare cine isi mai doreste ca in urma lui sa ramana ceva?Sa nu fie un simplu nume,o simpla viata trecuta pe aceasta lume?Cati dintre noi doresc sa lase ceva bun in urma,ceva pentru care vor fi reamintiti la nesfarsit?
Si nu ma refer la a te apuca sa scrii nu stiu cate poezii,sa vrei sa-l intreci pe Eminescu,sau sa compui zeci de melodii/cantece sau astfel de lucruri.Caci pentru a ramane cineva pentru oameni nu-i neaparata nevoie sa fi poet/compozitor/sculptor si asa mai departe.
Cati dintre noi se mai gandesc si la cel de langa?Cati se mai intereseaza si de problemele altora si de cum pot fi ajutati?
Cum sa te astepti la ceva din partea altcuiva atata timp cat tu nu stii sa oferi nimic?
Cum ai putea sa treci prin lume ca rata prin apa,sa nu lasi nimic in urma,sa nu te intereseze de nimeni si nimic?
Deci...cum?..si ..Ce conteaza mai mult in viata?
joi, 15 septembrie 2011
duminică, 11 septembrie 2011
Începuturi.

Începuturi.Da.Alte şi alte începuturi.Mă sperie,îmi dau fiori,mi-e groază când mă gândesc că ceea ce urmează mi-e total străin,că nu ştiu ce o să fie,că poate nu o sa am nimic de zis,că o să fiu o simplă marioneta în puterea altora,o frunză în bătaia vântului.
Timpul ce l-am avut la dispoziţie mi-a folosit mult,am aflat multe despre mine şi despre cei din jur.Ştiu că orice s-ar întâmpla,va fi mai uşor acum,dacă eşti aici.
E destul de greu să fi mereu singurul care ştie totul despre tine şi te cuprinde un sentiment tare plăcut când ştii că acolo e cineva care te aşteaptă,care ar face orice să-ţi fie bine,să vă fie bine,care zâmbeşte când tu te enervezi din orice prostie,care te strânge în braţe când te vede pierdut,care nu-ţi spune des că ţine la tine,dar are grijă să o spună atunci când contează cel mai mult.
Deci da,mi-e teamă de începuturi,mi-e teamă că odată cu ele se va schimba în totalitate ceea ce am,mi-e teamă să nu dau greş,să plec capul dezamăgită.
joi, 8 septembrie 2011
duminică, 4 septembrie 2011
Uite că şi vacanţa a trecut.Şi parcă ieri a început.S-au schimbat multe,persoane noi au apărut în viaţa mea,persoane cu care poate în lunile trecute nici nu vorbeam,iar acum sunt destul de importante.
În schimb,am învăţat în sfârşit că viaţa nu e scena aia plăcută căreia îi ştii finalul,că nu totul decurge după bunul meu plac,că trebuie să înceteze teama ce o am de necunoscut,căci ,,viaţă" înseamnă necunoscut;am învăţat că trebuie să accept şi alte păreri,că egoismul şi orgoliul pot aştepta în faţa prieteniei,respectului,pe scurt în faţa sentimentelor,că sentimentele oamenilor sunt bine ascunse şi de fiecare dată altele,că trebuie să mă detaşez de anumite lucruri/persoane pentru că trebuie să mă descurc singură căci eu sunt singura persoană în care pot avea încredere;am învăţat că oricâte probleme aş avea,există cineva care are nevoie de ajutor mai mult decât mine,că există şi ,,mai rău" decât răul de care am eu parte.
Deci poate că nu-i totul la fel ca acum trei luni.Căci viaţa se schimbă,lucrurile ce contează sunt lăsate în urmă,suntem prea ocupaţi să observăm detaliile,prea grăbiţi să ascultăm versurile,prea nepăsători să spunem vorbe drăguţe,prea temători să ne recunoaştem sentimentele,să le lăsăm la suprafaţă.
În schimb,am învăţat în sfârşit că viaţa nu e scena aia plăcută căreia îi ştii finalul,că nu totul decurge după bunul meu plac,că trebuie să înceteze teama ce o am de necunoscut,căci ,,viaţă" înseamnă necunoscut;am învăţat că trebuie să accept şi alte păreri,că egoismul şi orgoliul pot aştepta în faţa prieteniei,respectului,pe scurt în faţa sentimentelor,că sentimentele oamenilor sunt bine ascunse şi de fiecare dată altele,că trebuie să mă detaşez de anumite lucruri/persoane pentru că trebuie să mă descurc singură căci eu sunt singura persoană în care pot avea încredere;am învăţat că oricâte probleme aş avea,există cineva care are nevoie de ajutor mai mult decât mine,că există şi ,,mai rău" decât răul de care am eu parte.
Deci poate că nu-i totul la fel ca acum trei luni.Căci viaţa se schimbă,lucrurile ce contează sunt lăsate în urmă,suntem prea ocupaţi să observăm detaliile,prea grăbiţi să ascultăm versurile,prea nepăsători să spunem vorbe drăguţe,prea temători să ne recunoaştem sentimentele,să le lăsăm la suprafaţă.
joi, 25 august 2011

Azi mi-e rău,am o stare tâmpită,o ameţeală care îmi intoarce creierii pe dos la fiecare pas,o durere insuportabilă de cap...
Azi am impresia că toată lumea caută ceartă,că nimic nu-i la locul lui,că totul e ciudat.
Azi nu visez,nu sper,nu mă gândesc.
Şi totuşi tind să cred că poate până mâine trece.
marți, 16 august 2011
vineri, 12 august 2011
marți, 9 august 2011
miercuri, 3 august 2011
sâmbătă, 23 iulie 2011
trece mă trece.

Doamne ce repede trece timpul.Parca ieri săream în sus de bucurie că în sfârşit am luat vacanţă,ziceam "Săru-mâna"pentru filmele ce le vizionam fără să îmi mai pese că mâine-dimineaţă nu mă trezesc şi acum stau şi mă gândesc cand naibii s-a dus o lună din vacanţă.Mi-e groază când mă gândesc că începem scoala peste aprox o lună.
marți, 19 iulie 2011
La mulţi ani!

Sună cam aşa:La mulţi ani,multă fericire,ş.ş.m.d.
Eu spun cam aşa:încă un an a trecut,încă o sută de dorinţe puse nu s-au îndeplinit,încă sper că lumea va fi un loc mai bun,încă visez la independenţă,încă sper să îi am aproape pe cei dragi,încă mă gândesc cum ar fi viaţa fără sacrificii,încă o speranţă ce stă să se năruie,încă,încă,încă,încă (aş continua aşa la nesfârşit.)
Şi în toate relele,în toate nedreptăţile,in tot ce se întamplă încă am naivitatea să sper că toate se vor schimba,că va veni o zi când am să ies pe stradă,să zâmbesc din toată inima.
Deci cred că asta va fi unul dintre lucrurile etichetate cu "de făcut" pentru anul ce urmează.
Aşa că : zâmbeşte,ai 17!
duminică, 17 iulie 2011
vineri, 8 iulie 2011
vineri, 1 iulie 2011
Punct.
Da,în cele din urmă.Înainte chiar părea să fie aiurea,dar în momentul în care eşti pus în faţa situaţiei,nu-i deloc aşa.Pur şi simplu,încă ceva în lume care se termină.Si nici macar nu doare atat de tare.Daca te stii in stare,poti trece cu usurinta peste orice...si acum chiar ma cred in stare.Deci nu,nu imi pare rau.Ai facut o greseala,plateste pentru ea.M-ai pierdut si nu ti-a pasat.Macar fi om si mergi mai departe.Viitorul poate nu ma va pierde in aceleasi conditii prostesti ca tine,cu atata usurinta ca tine!
marți, 28 iunie 2011
cu susul în jos.
Lumea e aşa cu susul în jos în ultima vreme,e aşa ciudat să ştiu că nu doare,că sunt bine,defapt că pot trăi,că nu am iubit pe cât credeam că iubesc,că nu sunt eu pe cât credeam că pot fi,că nu am atâţia prieteni pe cât credeam că am,că nu folosesc aşa mult internetul/telefonul pe cât credeam,că ascult muzica pe care acum doi ani nici nu o descoperisem şi multe altele.
E aşa de uşor să vezi lumea atunci când eşti cu susul in jos.Defapt realizezi că lumea asta chiar are farmec,că poate fi normală,că nu trebuie să te simţi dezamăgit,trebuie doar să le ignori,că ai de unde alege.
Lumea văzută invers pare chiar normală,frumoasă,trăibilă.Şi sună ciudat chiar şi pentru mine,dar lumea văzută invers are farmec,toate par la locul lor,până revii la normal.La normalul care e normal pentru toată lumea,nu la ceea ce te-ai obişnuit tu.
Atunci totul e din nou obscur,fără viaţă,din nou suntem doar roboţii care tot ce ştiu să facă e să trăiască în monotonie,acelaşi lucru azi,mâine,la nesfârşit şi mă îndoiesc că asta înseamnă să trăieşti.Sau dacă înseamnă refuz categoric să trăiesc aşa.Nu vreau să fiu pe Pământ doar o umbră,nu vreau să las în urmă doar un nume pe hârtie.
E aşa de uşor să vezi lumea atunci când eşti cu susul in jos.Defapt realizezi că lumea asta chiar are farmec,că poate fi normală,că nu trebuie să te simţi dezamăgit,trebuie doar să le ignori,că ai de unde alege.
Lumea văzută invers pare chiar normală,frumoasă,trăibilă.Şi sună ciudat chiar şi pentru mine,dar lumea văzută invers are farmec,toate par la locul lor,până revii la normal.La normalul care e normal pentru toată lumea,nu la ceea ce te-ai obişnuit tu.
Atunci totul e din nou obscur,fără viaţă,din nou suntem doar roboţii care tot ce ştiu să facă e să trăiască în monotonie,acelaşi lucru azi,mâine,la nesfârşit şi mă îndoiesc că asta înseamnă să trăieşti.Sau dacă înseamnă refuz categoric să trăiesc aşa.Nu vreau să fiu pe Pământ doar o umbră,nu vreau să las în urmă doar un nume pe hârtie.
sâmbătă, 25 iunie 2011
joi, 23 iunie 2011
A man of words and not of deeds,
It's like a garden full of weeds.
And when the weeds begin to grow,
It's like a garden full of snow.
And when the snow begins to fall,
It's like a bird upon the wall.
And when the bird always does fly,
It's like an eagle upon the sky.
And when the sky begins to roar,
It's like a lion at the door.
And when the door begins to crack,
It's like a stick across your back.
And when your back begins to smart,
It's like a penknife in your heart.
And when your heart begins to bleed,
You're dead,and dead,and dead indeed.
It's like a garden full of weeds.
And when the weeds begin to grow,
It's like a garden full of snow.
And when the snow begins to fall,
It's like a bird upon the wall.
And when the bird always does fly,
It's like an eagle upon the sky.
And when the sky begins to roar,
It's like a lion at the door.
And when the door begins to crack,
It's like a stick across your back.
And when your back begins to smart,
It's like a penknife in your heart.
And when your heart begins to bleed,
You're dead,and dead,and dead indeed.
duminică, 19 iunie 2011
sâmbătă, 18 iunie 2011
Vacanţă

Oficial-vacanţă.Am aşteptat atât de mult vacanţa asta încât nici nu ştiu când a trecut timpul.Ştiu doar câ m-am trezit sâmbătă dimineaţa,m-am uitat la ceas şi am văzut ora aceea destul de târzie şi am înteles că acum am luat vacanţă. Planuri pentru vara asta:petrece cât mai muuuult timp cu prietenii tăi vechi!
marți, 14 iunie 2011

Poate că e timpul să dovedeşti tuturor cât de tare te-ai săturat să demonstrezi că poţi,poate preţ de câteva zile ai vrea să fi lăsat în pace,să fi un laş,o persoană slabă.Şi atunci vin întrebările:cum crezi că-ţi va fi apoi?Cum te vei simţi atunci când va trebui să începi totul de la zero doar pentru că ai cerut acea pauză,acele câteva zile în care să simţi că respiri?Cum te vei simţi atunci când lumea o să fie obişnuită cu tine ca fiind o persoană slabă,uşor de învins?
miercuri, 1 iunie 2011
marți, 31 mai 2011
luni, 30 mai 2011
fără titlu.
Ştii cand spuneam:pot avea totul?
Ei bine,din nou m-am inşelat.Tind să cred ca uneori nu pot avea nimic.Şi ceea ce e mai rau,oricât aş încerca să vărs o lacrimă în amintirea clipelor frumoase ce le-am petrecut,nu pot.Nu e vorba că nu am ţinut la tine,e vorba că au fost prea multe,prea multe certuri,prea multe dăţi în care eram împreună doar de văzul lumii.Doar prea multe.
Şi ce e cel mai rău e că încă nu-mi dau seama cu ce am greşit (asta dacă am greşit cu ceva).

joi, 26 mai 2011
Mine
joi, 19 mai 2011
sâmbătă, 14 mai 2011
Ştii...doare!
vineri, 13 mai 2011
joi, 12 mai 2011
miercuri, 4 mai 2011
Caietul cu fundiţă albă.
Zilele trecute au fost unele dintre acele zile plictisitoare,fără prea mare activitate,fără ceva anume,aşa că,în lipsă de altceva,am căutat prin bibliotecă după ceva de citit si am găsit pe cel mai înalt rafto cutiuţă metalică,cu o fundă albă desenată pe ea:cutiuţa de valori (a cărui existenţă o uitasem) şi am găsit ceva,ceva ce nu se poate descrie în cuvinte,ceva de care îmi era dor,dar se pare că nu atât de dor încât să îl caut,să îi port de grijă.Probabil mama avea dreptate când îmi spunea că o să am nevoie de el când mă aştept mai puţin.
Curios,nu?Regret să dezamăgesc,dar am găsit doar un caiet.Un caiet ca oricare altul,cu coperţi de plastic transparente,cu o poză cu un personaj,cu o fundiţă albă şi două rânduri cu scris încâlcit de copil pe prima pagină:Diana
Caiet de amintiri
Şi nu,nu sunt amintiri scrise în versuri,ca cele de sfârşit de clasa a IV-a,în care scrii patru versuri cu rimă şi două semne de pupici,ci un caiet cu întâmplări reale,din copilărie,cele care mi s-au părut cele mai interesante,scrise într-o perspectivă de copil.Ore întregi am citit şi recitit,până ce într-un final m-a luat somnul.
Totuşi am fost bucuroasă să-mi aduc aminte de prima păpuşă decapitată,prima jucărie făcută zob, ,,drama" primului dinţişor de lapte căzut,prima lacrimă la o telenovelă (,,Dragoste şi răzbunare"-după care îmi amintesc că eram înnebunită),prima ciufuleală cu fetele şi multe altele.
Cât de simple mi s-au părut lucrurile ce atunci păreau de nerezolvat,cat de frumos era totul.
Şi totul s-a dus la fel de neaşteptat pe cum a început.Când m-am trezit am aşezat caietul înapoi şi cutia am ascuns-o bine.
Poate peste ani voi da de blog şi mă voi gândi la fel cum m-am gândit la caietul acela cu fundiţă albă.
Curios,nu?Regret să dezamăgesc,dar am găsit doar un caiet.Un caiet ca oricare altul,cu coperţi de plastic transparente,cu o poză cu un personaj,cu o fundiţă albă şi două rânduri cu scris încâlcit de copil pe prima pagină:Diana
Caiet de amintiri
Şi nu,nu sunt amintiri scrise în versuri,ca cele de sfârşit de clasa a IV-a,în care scrii patru versuri cu rimă şi două semne de pupici,ci un caiet cu întâmplări reale,din copilărie,cele care mi s-au părut cele mai interesante,scrise într-o perspectivă de copil.Ore întregi am citit şi recitit,până ce într-un final m-a luat somnul.
Totuşi am fost bucuroasă să-mi aduc aminte de prima păpuşă decapitată,prima jucărie făcută zob, ,,drama" primului dinţişor de lapte căzut,prima lacrimă la o telenovelă (,,Dragoste şi răzbunare"-după care îmi amintesc că eram înnebunită),prima ciufuleală cu fetele şi multe altele.
Cât de simple mi s-au părut lucrurile ce atunci păreau de nerezolvat,cat de frumos era totul.
Şi totul s-a dus la fel de neaşteptat pe cum a început.Când m-am trezit am aşezat caietul înapoi şi cutia am ascuns-o bine.
Poate peste ani voi da de blog şi mă voi gândi la fel cum m-am gândit la caietul acela cu fundiţă albă.

luni, 2 mai 2011
:|
Ei bine,s-a dus vacanţa de Paşte şi s-a dus şi prima săptămână după Paşte,deci "Bun Venit!"problemelor.Trezitul de dimineaţă e o problemă din ce in ce mai serioasă (probabil a fost dintotdeauna,dar acum incep să simt cu adevărat),lipseşte cheful,tragerea de inimă.
Abia aştept vacanţa aia mare,mare,mare de vară că sincer acum,mi s-a cam luat de şcoală.Vreau linişte,relaxare,să stau o zi întreagă în hamac,să stau la calculator până la cât vreau eu să mă uit la câte filme vreau eu,să mă plimb,SĂ TRĂIESC fară să mă stresez că mâine am ore,că nu ştiu la ce mă ascultă,că nu ştiu câte absenţe am de motivat.
Abia aştept vacanţa aia mare,mare,mare de vară că sincer acum,mi s-a cam luat de şcoală.Vreau linişte,relaxare,să stau o zi întreagă în hamac,să stau la calculator până la cât vreau eu să mă uit la câte filme vreau eu,să mă plimb,SĂ TRĂIESC fară să mă stresez că mâine am ore,că nu ştiu la ce mă ascultă,că nu ştiu câte absenţe am de motivat.

vineri, 29 aprilie 2011
Fragment.
"Acum ştiu ce-i singurătatea.Fiecare bătaie de ceas mă loveşte,mă doare.Mă trezesc devreme,cum se trezesc bolnavii,sau cei care au în casă un bolnav.Mă trezesc singură.Tic-tacul ceasornicului mă omoară,dar fără el ar fi şi mai rău.Fiecare zgomot pe care îl fac e parcă străin de mişcarea care l-a provocat,fiecare gest al meu se impune atenţiei mele şi are în el parcă ceva monstruos,îl văd de parcă l-aş privi într-o oglindă care măreşte şi deformează.Nu am impresia că azi e altă zi,fiindcă atunci când dorm,mă simt singură,neliniştită,aud zgomotul ceasornicului,mă trezesc obosită.Ceasormicul sună întocmai ca ieri..."

luni, 25 aprilie 2011
sâmbătă, 23 aprilie 2011
.
marți, 19 aprilie 2011
duminică, 17 aprilie 2011
joi, 14 aprilie 2011
Vânt?
"Ştii,întotdeauna mi-a plăcut vântul,în ciuda faptului că îmi ciufulea părul şi mă făcea să arăt aiurea.Dar el era singurul ce putea duce grija omenească spre alte tărâmuri,el îţi înflorea inima,îţi dădea speranţă,îţi înviora sufletul;el te lovea în faţă ca un zid atunci când aveai nevoie de acea trezire la realitate,amintindu-ţi cine eşti şi încotro te îndrepţi,el îi dădea minţii libertatea de visare şi tot el te scutura de ceea ce eşti.
Dar acum,el nu e.Zilele sunt tot mai triste,lipseşte el să-mi îndrume paşii spre calea corectă,să mă ajute să găsesc ceea ce caut,să mă facă să mă simt bine,să-mi zdruncine fiinţa în ale sale rafale.
De ce niciodată când am avut nevoie de el nu a fost acolo?De ce m-a sâcâit cu prezenţa lui,atunci când nu-l voiam aici?De ce atunci când am avut nevoie de o adiere blândă să-mi mângâie faţa,el îmi trimitea vijelii care mă făceau să mă pierd în lume,în propriile-mi gânduri?
Şi mai ales,de ce vorbesc despre el (vânt) ca şi cum ar fi primul şi ultimul lucru dorit?De ce îi ofer umanitatea?Şi de ce sunt in contradictoriu sentimentele mele?"
-preluat dintr-un Jurnal-
Cred că niciodată nu te-ai gândit la vânt în felul acesta!
Dar acum,el nu e.Zilele sunt tot mai triste,lipseşte el să-mi îndrume paşii spre calea corectă,să mă ajute să găsesc ceea ce caut,să mă facă să mă simt bine,să-mi zdruncine fiinţa în ale sale rafale.
De ce niciodată când am avut nevoie de el nu a fost acolo?De ce m-a sâcâit cu prezenţa lui,atunci când nu-l voiam aici?De ce atunci când am avut nevoie de o adiere blândă să-mi mângâie faţa,el îmi trimitea vijelii care mă făceau să mă pierd în lume,în propriile-mi gânduri?
Şi mai ales,de ce vorbesc despre el (vânt) ca şi cum ar fi primul şi ultimul lucru dorit?De ce îi ofer umanitatea?Şi de ce sunt in contradictoriu sentimentele mele?"
-preluat dintr-un Jurnal-
Cred că niciodată nu te-ai gândit la vânt în felul acesta!
luni, 11 aprilie 2011
sâmbătă, 9 aprilie 2011
sâmbătă, 2 aprilie 2011
Păcăleli?
miercuri, 30 martie 2011
Concurs!
marți, 29 martie 2011
Ecuaţii
ECUAŢII DE VIAŢĂ !!!
Ecuaţia 1
Ecuaţia 1
Omul = mâncat + dormit + muncă + distracţie
Măgar = mâncat + dormit
Atunci:
Omul = măgar + muncă + distracţie
Deci:
Omul – distracţie = măgar + muncă
Cu alte cuvinte:
Omul care nu ştie să se distreze = Măgar la muncă
Ecuaţia 2
Bărbat = mâncat + dormit + câştig bani
Măgar = mâncat + dormit
Atunci:
Bărbat = Măgar + câştig bani
Deci:
Bărbat – câştig bani = Măgar
Cu alte cuvinte:
Bărbatul care nu câştigă bani = Măgar
Ecuaţia 3
Femeia = mâncat + dormit + cheltuială
Măgarul = mâncat + dormit
Atunci:
Femeia = Măgar + cheltuială
Deci:
Femeia – cheltuială = Măgar
Cu alte cuvinte:
Femeia care nu cheltuie = Măgar
Dacă includem ecuaţia 2 in ecuaţia 3
Bărbatul care nu câştigă bani = Femeia care nu cheltuie
Deci:
Bărbatul câştiga pentru a nu lăsa Femeia să devină Măgar
(Postulatul1)
Şi:
(Postulatul1)
Şi:
Femeia cheltuie pentru a nu lăsa Bărbatul să devină Măgar
(Postulatul 2)
Deci avem:
Bărbat + Femeie = Măgar + câştig bani + Măgar + cheltuială
Atunci, din postulatele 1 şi 2 putem trage concluzia:
(Postulatul 2)
Deci avem:
Bărbat + Femeie = Măgar + câştig bani + Măgar + cheltuială
Atunci, din postulatele 1 şi 2 putem trage concluzia:
Bărbatul + Femeia = 2 Măgari care trăiesc fericiţi împreună!
duminică, 27 martie 2011
Numele tău in japoneză?
My Japan name is Tekikatoka.
And yours?
(click pe "And yours?" şi află traducerea numelui tău în japoneză)
Chiar interesant!Deci,care-i traducerea numelui tău?
And yours?
(click pe "And yours?" şi află traducerea numelui tău în japoneză)
Chiar interesant!Deci,care-i traducerea numelui tău?
...totul nou şi totuşi totul vechi...
M-am minunat când am văzut ultima postare!Nici nu ştiu când a trecut timpul.Toată lumea s-a făcut bine,toată lumea e fericită şi mai nou:se pare că toate lucrurile au parte de un "Happy End!".Sau poate totul e de văzul lumii.
Mă minunez de cât de mult "bine" pot face autoritaţile în ultima vreme,de soarta locuitorilor Japoniei sau de câte speculaţii au fost pe 19 martie datorită lunii.
În fine,chestii obişnuite pentru nişte oameni obişnuiţi.Nimic nu mai e special,nimic nu e aparte,totul e simplu si monoton.Deci nu am avut subiect de scris.Şi abureală nu voiam să public.Pentru că există deja prea multă in ţară,ca să mai aduc si eu:)
Lucruri noi despre mine?Păi...mi-am schimbat playlist-ul,mi-am făcut un jurnal,mă satur tot mai mult de trezitul devreme plus că astăzi s-a modificat şi ora.
Cam atat pentru azi.Până data viitoare:zâmbiţi!

Mă minunez de cât de mult "bine" pot face autoritaţile în ultima vreme,de soarta locuitorilor Japoniei sau de câte speculaţii au fost pe 19 martie datorită lunii.
În fine,chestii obişnuite pentru nişte oameni obişnuiţi.Nimic nu mai e special,nimic nu e aparte,totul e simplu si monoton.Deci nu am avut subiect de scris.Şi abureală nu voiam să public.Pentru că există deja prea multă in ţară,ca să mai aduc si eu:)
Lucruri noi despre mine?Păi...mi-am schimbat playlist-ul,mi-am făcut un jurnal,mă satur tot mai mult de trezitul devreme plus că astăzi s-a modificat şi ora.
Cam atat pentru azi.Până data viitoare:zâmbiţi!


Abonați-vă la:
Postări (Atom)