Dacă ai sta de vorbă o singură dată cu mine,apoi să citeşti această postare ai spune că sunt tâmpită.
Iubesc şi sunt iubită.Am mama lângă mine,am vecini care să îmi dea "Bună ziua!",am doi-trei prieteni cărora le pot spune ce mi se întâmplă,dar nu mă am.Nu am starea de spirit necesară...de ce?
Pentru că sunt prea plictisită....faptul că nu găsesc nimic mai bun de făcut decat să tocesc tastatura sau telecomanda sau telefonul mă innebuneşte.Sunt plicstisită,prin urmare melancolică.Sunt melancolică,deci ma gândesc numai la tâmpenii (dacă mâine mă trezesc în junglă?) sau alte astfel de aiureli,iar mai apoi,după ce ies din starea asta,râd de prostiile ce-mi treceau prin minte.
Sunt doar o fată plictisită de plictiseală!
HELP ME!
cum sa fac sa-ti dau id-ul meu fara sa vada toata lumea? :))
RăspundețiȘtergeresa vedem noi daca te mai plictisesti apoi.
si eu eram asa inainte, da' acum sunt atat de binedispusa incat fata mea e setata numai pe zambet. am 18 ani si acum vine peste mine cls a 12-a. ma gadendeam intr-o zi: "ce naiba!". nu aveam prea mult de trait, asa ca am decis sa fiu fericita fara motiv.
sunt eu si asta e de ajuns.
Lasa ca incepem liceul si nu te mai plictisesti. :))
RăspundețiȘtergereToti avem momente de genul.:D
RăspundețiȘtergere