♥ Rac ♥
Semn de apă, cardinal, feminin, dominat de Lună.
Piatră preţioasă: perla
Ziua favorabilă: vineri
Numere norocoase: 3 şi 8
Culori: argintiu şi alb
Metal: argintul
Verb reprezentativ: a simţi
Zone erogene: pieptul, sânii
Principalele calitati:
Racul este sensibil si sentimental. Simte tot timpul nevoia de a ocroti, si o face de fiecare data cu succes. Tenacitatea este una din trasaturile definitorii ale acestei zodii. Dorinta cea mai puternica a nativului din aceasta zodie este sa aiba o viata de familie armonioasa.
Defecte:
Sensibilitatea nativilor din zodia Rac este uneori excesiva, fapt care poate fi denranjant. Pesimismul este o alta trasatura care nu este apreciata la aceasta zodie.
Nativul Rac gandeste de doua ori inainte sa faca o miscare, fiind precaut si inclinat catre meditatie, fiind dotat cu multa imaginatie. Pentru Raci, caminul si familia sunt cele mai importante lucruri. Acestora le place linistea, stiu sa fie tandri si sensibili. Racii sunt condusi de sentimente, dar se bazeazeaza de multe ori si pe intuitie. Ii place sa fie laudat, si stie sa ii aprecieze pe cei care o fac. Este tot timpul pregatit sa ajute, si o face cu devotament.
Este uneori prea sentimental, este usor de jignit, se lasa uneori dus de val chiar daca finalul poate fi un esec. Datorita imaginatiei prea dezvoltate, nativii in Rac pot vedea pericole chiar si acolo unde nu sunt. Este instabil, si dornic de schimbari. Cu toate ca recunoaste ca nu este cel mai priceput, isi doreste sa aiba ultimul cuvant.
Racul se remarca prin sensibilitatea si emotivitatea de care dispune, dar si prin irascibilitatea si agitatia pe care o arata in momentele sale proaste. Nu e intotdeauna usor sa intelegi un Rac. Chiar si atunci cand este sociabil si pare a fi transparent, ajungi destul de greu sa il cunosti.
Pagini
miercuri, 26 octombrie 2011
Cele mai frumoase lucruri din viaţă:
1.Să auzi din greşeală pe cineva spunând ceva drăguţ despre tine.
2.Să te trezeşti dimineaţa şi să realizezi că mai ai câteva ore de dormit.
3.Primul sărut.
4.Să îţi faci prieteni noi dar să îţi petreci timpul cu cei vechi.
5.Să cânţi în baie.
6.Visele dulci..
7.Ciocolata caldă.
8.Să te ţii de mână cu o persoană la care ţii.
9.Să priveşti apusul.
10.Să ştii că cineva îţi duce dorul..
♥♥♥
1.Să auzi din greşeală pe cineva spunând ceva drăguţ despre tine.
2.Să te trezeşti dimineaţa şi să realizezi că mai ai câteva ore de dormit.
3.Primul sărut.
4.Să îţi faci prieteni noi dar să îţi petreci timpul cu cei vechi.
5.Să cânţi în baie.
6.Visele dulci..
7.Ciocolata caldă.
8.Să te ţii de mână cu o persoană la care ţii.
9.Să priveşti apusul.
10.Să ştii că cineva îţi duce dorul..
♥♥♥
marți, 25 octombrie 2011
marți, 11 octombrie 2011
Si voi ati fost copii.

Si daca esti singurul copil,degeaba esti!Pentru ca indiferent ce ai spune,indiferent ce ai vrea,in majoritatea cazurilor primesti ca raspuns:,,Nu acum,nu am timp!", ,,Las-o pe data viitoare cand vin!",asa ca de ce va mirati dragilor ca vi se indeparteaza copiii?
Chiar nu vedeti ca pe zi ce trece ii pierdeti tot mai mult?Chiar nu vreti ca ei sa aiba o amintire placuta cu voi,sa aiba ce povesti mai departe atunci cand ei vor fi in locul vostru?
Aproape zilnic se prezinta cate un caz cu copii abuzati si problema e ca nimanui nu-i pasa.Mare scandal pe moment: ,,Vai"...si ,,De ce?",dar apoi nimeni nu se mai intereseaza de soarta lor.Fiti seriosi!
Vad tot mai des pe strada parinti disperati care-si palmuiesc copiii de 3-4 ani doar pentru ca plang dupa o jucarie,parinti ce nu stiu cu saptamanile de copiii lor,dar se plang in toate directiile ca sunt de nerecunoscut.Si niciodata nu se intreaba din vina cui.
Iau mereu anturajul in brate,se ascund in urma lui pentru a-si curati sufletul de vina,dar niciodata nu se gandesc ca poate din lipsa de afectiune s-au alaturat si anturajului respectiv.
Vad tot mai des parinti care considera ca 2 ore petrecute cu copilul sau pe zi e asa obositor.Problema voastra e ca acum,ajunsi la maturitate (unii) credeti ca v-ati nascut direct mari,ca niciodata nu ati fost tentati de vreun viciu,ca niciodata nu v-ati dorit ceva mai mult decat aveati,ca ati fost copii/adolescenti fara pic de greseala.Si totusi ati ajuns in situatia de a va plange zilnic de ceea ce nu va convine.Nu credeti ca daca erati asa constiinciosi si fara greseala ajungeati mult mai departe decat ati ajuns?
sâmbătă, 8 octombrie 2011
vineri, 7 octombrie 2011
joi, 6 octombrie 2011
Ei bine,iar mi-am stricat calculatorul.Nu stiu cum reusesc,nu stiu de ce sunt atat de norocoasa,dar mereu reusesc sa stric ceva de care am mai multa nevoie.
Si totusi nu am simtit starea aia de nervozitate pe care as fi simtit-o in mod normal,ba dimpotriva.Ai fost vreodata cucerit de o stare de euforie,de veselie,acea stare care poate si in cele mai nepotrivite momente te face sa zambesti,sa crezi ca totul poate fi indreptat,ca totusi mai exista o speranta?Ei bine,asa m-am simtit zilele astea.Oricat de innorat ar fi fost,eu tot vedeam soare,oricat de prost mergeau lucrurile,eu tot stiam ca or sa fie bine.
Si nu ma consider o persoana asa de optimista (cel putin nu de obicei),dar indiferent cat de complicat ar fi fost totul,zilele astea totul a fost simplu,totul a avut acea portita de iesire.Si a fost al naibii de bine!
Bineinteles,ca in orice chestie draguta apare semnul intrebarii.Si de data asta se rezuma la ,,Daca ma voi obisnui ca totul sa fie bine si atunci cand o sa-mi fie mai bine,lucrurile nu vor mai fi atat de bine?".Cand e bine,e bine si e atat de bine pana cand totul se strica si merge prost,iar tu fiind obisnuit cu bine,iti dai seama tarziu si poate iar ai sa te dai cu capul de pereti si o sa iti para rau de cat de inconstient ai fost.Si vreau sa ma mentin pe linia de plutire,sa nu ma avant cu capul inainte,sa nu-mi fac atat de multe sperante,sa nu ma incred atat de mult in acel bine,doar in speranta ca poate asa acel bine va dura mai mult,si nu va fi doar pentru un moment,dar iar ma apuca zambareala si iar vad totul colorat,iar am impresia ca lumea chiar se poate schimba,ca va fi mult mai bine,ca voi fi capabila sa pastrez tot ce am,ca voi trai intens fiecare clipa si imi voi aduce aminte cu un zambet de anii ce-i traiesc acum.
Si totusi nu am simtit starea aia de nervozitate pe care as fi simtit-o in mod normal,ba dimpotriva.Ai fost vreodata cucerit de o stare de euforie,de veselie,acea stare care poate si in cele mai nepotrivite momente te face sa zambesti,sa crezi ca totul poate fi indreptat,ca totusi mai exista o speranta?Ei bine,asa m-am simtit zilele astea.Oricat de innorat ar fi fost,eu tot vedeam soare,oricat de prost mergeau lucrurile,eu tot stiam ca or sa fie bine.
Si nu ma consider o persoana asa de optimista (cel putin nu de obicei),dar indiferent cat de complicat ar fi fost totul,zilele astea totul a fost simplu,totul a avut acea portita de iesire.Si a fost al naibii de bine!
Bineinteles,ca in orice chestie draguta apare semnul intrebarii.Si de data asta se rezuma la ,,Daca ma voi obisnui ca totul sa fie bine si atunci cand o sa-mi fie mai bine,lucrurile nu vor mai fi atat de bine?".Cand e bine,e bine si e atat de bine pana cand totul se strica si merge prost,iar tu fiind obisnuit cu bine,iti dai seama tarziu si poate iar ai sa te dai cu capul de pereti si o sa iti para rau de cat de inconstient ai fost.Si vreau sa ma mentin pe linia de plutire,sa nu ma avant cu capul inainte,sa nu-mi fac atat de multe sperante,sa nu ma incred atat de mult in acel bine,doar in speranta ca poate asa acel bine va dura mai mult,si nu va fi doar pentru un moment,dar iar ma apuca zambareala si iar vad totul colorat,iar am impresia ca lumea chiar se poate schimba,ca va fi mult mai bine,ca voi fi capabila sa pastrez tot ce am,ca voi trai intens fiecare clipa si imi voi aduce aminte cu un zambet de anii ce-i traiesc acum.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)