cu susul în jos.

Lumea e aşa cu susul în jos în ultima vreme,e aşa ciudat să ştiu că nu doare,că sunt bine,defapt că pot trăi,că nu am iubit pe cât credeam că iubesc,că nu sunt eu pe cât credeam că pot fi,că nu am atâţia prieteni pe cât credeam că am,că nu folosesc aşa mult internetul/telefonul pe cât credeam,că ascult muzica pe care acum doi ani nici nu o descoperisem şi multe altele.
E aşa de uşor să vezi lumea atunci când eşti cu susul in jos.Defapt realizezi că lumea asta chiar are farmec,că poate fi normală,că nu trebuie să te simţi dezamăgit,trebuie doar să le ignori,că ai de unde alege.
Lumea văzută invers pare chiar normală,frumoasă,trăibilă.Şi sună ciudat chiar şi pentru mine,dar lumea văzută invers are farmec,toate par la locul lor,până revii la normal.La normalul care e normal pentru toată lumea,nu la ceea ce te-ai obişnuit tu.
Atunci totul e din nou obscur,fără viaţă,din nou suntem doar roboţii care tot ce ştiu să facă e să trăiască în monotonie,acelaşi lucru azi,mâine,la nesfârşit şi mă îndoiesc că asta înseamnă să trăieşti.Sau dacă înseamnă refuz categoric să trăiesc aşa.Nu vreau să fiu pe Pământ doar o umbră,nu vreau să las în urmă doar un nume pe hârtie.

:-<

A man of words and not of deeds,
It's like a garden full of weeds.
And when the weeds begin to grow,
It's like a garden full of snow.
And when the snow begins to fall,
It's like a bird upon the wall.
And when the bird always does fly,
It's like an eagle upon the sky.
And when the sky begins to roar,
It's like a lion at the door.
And when the door begins to crack,
It's like a stick across your back.
And when your back begins to smart,
It's like a penknife in your heart.
And when your heart begins to bleed,
You're dead,and dead,and dead indeed.

De ce e întotdeauna mai uşor să iertăm pe cineva care ne e străin decât să iertăm pe cineva iubit?
Un adevăr care nu e crezut răneşte pe om mai mult decât o minciună.

E nevoie de curaj pentru a te maturiza şi a deveni cel care eşti cu adevărat.-E.E.Cummings

Vacanţă

Oficial-vacanţă.Am aşteptat atât de mult vacanţa asta încât nici nu ştiu când a trecut timpul.Ştiu doar câ m-am trezit sâmbătă dimineaţa,m-am uitat la ceas şi am văzut ora aceea destul de târzie şi am înteles că acum am luat vacanţă. Planuri pentru vara asta:petrece cât mai muuuult timp cu prietenii tăi vechi!

E atât de greu să-ţi cauţi neîncetat locul în lume şi să termini de fiecare dată şi mai dezamăgit de faptul că niciodată nu reuşeşti.E atât de descurajator să te gândeşti că poate niciodată nu-l vei găsi.E atât de simplu să crezi în tine,dar devine atât de complicat cand ceva din interiorul tău îţi spune:credeam că eşti mai bun de atât,credeam că poţi mai mult.
Poate că e timpul să dovedeşti tuturor cât de tare te-ai săturat să demonstrezi că poţi,poate preţ de câteva zile ai vrea să fi lăsat în pace,să fi un laş,o persoană slabă.Şi atunci vin întrebările:cum crezi că-ţi va fi apoi?Cum te vei simţi atunci când va trebui să începi totul de la zero doar pentru că ai cerut acea pauză,acele câteva zile în care să simţi că respiri?Cum te vei simţi atunci când lumea o să fie obişnuită cu tine ca fiind o persoană slabă,uşor de învins?

Hai vacanţă,hai!

Trying hard to fight these tears!

!

"Because, sometimes, you have to step outside of the person you’ve been. And remember the person you were meant to be. The person you wanted to be. The person you are."